VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

marți, 29 decembrie 2009

CU NOSTALGIE !


La varsta senectutii, o metoda sigura pentru a ne crea o stare de buna dispozitie, este aceea de a ne aminti, de a retrai momente placute din viata. Slava Domnului, am numeroase asemenea momente la care ma gandesc cu drag.
Mi-a placut intotdeauna sa calatoresc, sa cunosc locuri noi, oameni noi. Si am avut prilejul sa vad si sa cunosc multe in viata. Prin natura functiilor pe care le-am indeplinit, am fost in situtia sa strabat tara in lung si in lat si nu odata, ci de foarte multe ori.
In aceste conditii am avut ocazia si marea bucurie de a vedea, in timp, cum comune sau targusoare mici s-au dezvoltat si au devenit orase in toata puterea cuvantului. De exemplu, prin anii 1949 - 1950 am fost la Bicaz. Era o comuna oarecare situata in varf de munte. Ulitele pline de praf, casele - majoritatea din chirpici, plute lunecand la vale pe Bistrita, oameni foarte putini; acestea erau caracteristicele locului. Dar am trecut peste cativa ani din nou pe la Bicaz. Acum localitatea devenise un urias santier national. Se construia aici lacul de acumulare pentru barajul unei mari hidrocentrale. Un furnicar de oameni veniti din toate colturile tarii, tot felul de masini si utilaje raspandite pe zeci de kilometri, asa arata acum Bicazul. Am inoptat intr-o baraca de pe santier... Si am mai revenit la Bicaz prin anii '60. Imaginea era cu totul alta. Aveam de-a face cu un oras in toata puterea cuvantului. Bulevarde largi, blocuri inalte, o fabrica de ciment cu cateva sute de muncitori. De data asta am dormit la un hotel dotat cu tot confortul.
Dar pot sa spun ca am avut ocazia sa vad cum au crescut dealungul vremii si alte localitati mult mai importante cum ar fi Galati, Bacau, Piatra Neamt, Targu Mures, Baia Mare; de asemenea puternicele centre universitare: Iasi, Cluj Napoca, Timisoara. Nu e minunat sa vezi cu ochii tai asemenea transformari?
Am amintiri deosebit de frumoase din calatoriile mele, amintiri la care ma gandesc si azi cu drag. Am vizitat insula Ada Kaleh si Orsova Veche inainte de a fi acoperite de apa pentru construirea hidocentralei de la Portile de Fer. Am urcat in varful muntilor la Babele, la Durau, la Cota 1400 la Sinaia. Am coborat in fundul pamantului la minele de carbune de la Lupeni, in salina de la Slanic Prahova, in Pestera Muierii. Am vazut minunatiile din Delta Dunarii, Cheile Bicazului, am calatorit cu mocanita in Tara Motilor. De nenumaratele statiuni turistice si balneo climaterice, ce sa mai spun ? Borsec, Sovata, Covasna, Govora Calimanesti, CaciulataCaciulata, Olanesti, Tusnad, Balvanyos, Baile Felix, Borsa, Lacul Rosu, Amara, Vatra Dornei, Buzias sunt numai o parte din cele pe care le-am vazut. Am fost martor la dezvoltarea litoralului romanesc cu salba de statiuni, una mai frumoasa ca alta: Mamaia, Neptun, Olimp, Jupiter, Costinesti, cele doua Eforii, Mangalia, Tekirghiol. Am vizitat orasele medievale Sibiu si Sighisoara. Am strabatut cu trenul incredibilul traseu de la Bumbesti la Livezeni unde pe o distanta foarte scurta exista peste 40 de tuneluri; nici nu a iesit ultimul vagon dintr-un tunel si locomotiva a intrat in urmatorul.
Amintiri de neuitat am si din calatoriile mele peste hotare, la Budapesta, Praga, Bratislava, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Tallin, la Balcic, Albena si Burgas in Bulgaria. Dupa 1989 am putut calatori si in occident, am fost in Israel, la Tel Aviv, Haifa si Ierusalim, precum si la Copenhaga, in Danemarca. Atentie, desi pe atunci trecusem de 80 ani.
Toate aceste amintiri reprezinta pentru mine o adevarata oaza de liniste si fericire unde ma refugiez adesea. Cu nostalgia de rigoare, dar si cu deosebita incantare.

Etichete:

1 comentarii:

Anonymous Anonim a spus...

Domnule Pompilui ,Dumneavoastra scrieti cu nostalgie lucruri minunate .Dati-mi voie sa va felicit din suflet si as vrea sa am si eu energia si tineretea dumneavoastra , sa am asa amintiri minunate si sa am arta dumneavoastra de a le povesti.
Si pentru ca suntem in prag de nou an dati-mi voie sa va urez din suflet
TINERETE fara batranete !,sanatate,viata lunga,fericire,impliniri si sa mai scrieti cu asa prospetime,caldura,omenie,coerenta,logica,umor si peste 30 de ani..Ma plec in fata dumneavoastra cu respect si si va transmit
'LA MULTI ANI.. MAESTRE'!!! si astept cu nerabdare un nou episod din 'Epopeea vietii'dumneavoastra si a celor din jur pe care cu cinste si maturitate ii reprezentati

29 decembrie 2009, 11:16  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire