VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

duminică, 11 martie 2018

DESPRE BATRANETE, LOCUINTA SI TEATRU.

                   
         Fotografia postată de Gaetano Perrotta.
       Spectacolul DOMICILIUL INSTABIL.Acest spectacol are ca
tematica evolutia conditiilor de locuit in Romania dealungul timpului
si se constitue ca o pledoarie  pentru dreptul fiecarui om de a avea
un  camin, un acoperis deasupra capului.
"Fie el de orice rasa / are dreptul la o casa" se spune in final.
            Dupa spectacol au avut loc discutii foarte interesante
intre spectatori si realizatorii spectacolului -  despre batranete,
despre locuinta si despre teatru.
             In primul rand David Schwartz, regizor, Mihaela Michailov,
dramaturg si Katia Pascariu, actrita au relatat cum s-a nascut
proiectul "Varsta 4",  etapele destul de complicate parcurse pana
la realizarea a sapte spectacole. Toate bazate pe amintirile
rezidentilor.               
            Ultimul dintre ele, DOMICILIUL INSTABIL este si cel mai
complex-cu miscare scenica,decoruri,muzica,dans si jocuri de lumini. 
                Invitati speciali prof. univ. Zoltan Rostas si psiholog Dana
Costin, doctorand in istorie sociala s-au aratat de-a dreptul uimiti si
profund impresionati de naturaletea actorilor, care de fapt, nu
interpreteza un rol scris de un scenarist, ci se joaca pe ei insisi,
prezinta  momente din propria lor  viata. Au subliniat insemnatatea
actiunilor de socializare in randul oamenilor in varsta si punerea in
valoare a amintirilor lor, un adevarat  tezaur de informatii.
Considera ca acest spectacol ar trebui sa fie prezentat in fata
studentilor.
                Dr. Maria Cernat a mentionat,  pe de alta parte, ca acesti
oameni in etate nu joaca pentru faima, prentru bani sau pentru
premii. Ei joaca pentru spectatori.  Simt ca sunt la o varsta cand au
ceva de spus semenilor si au datoria sa impartaseasca din
experienta lor de o viata.Nimic nu e mai viu decat teatrul la varsta 4
- sustine domnia sa.
                Andreea Valean - regizor a tinut de asemenea sa exprime
un sentiment placut de apreciere pentru felul cum initiatorii acestei
actiuni au reusit sa transforme in actori niste persoane la o varsta
cand, de obicei, au cu totul alte preocupari. A propus ca
DOMICILIUL INSTABIL  sa mai fie jucat. Se referea la faptul ca se
anuntase ca va fi ultima reprezentatie, deoarece au inceput
pregatirile pentru cel de al optelea spectacol. 
                Desigur am luat cuvantul si noi "artistii", doamna Ardeleanu,
Dorotea, Margareta, Mihaela, Segal si subsemnatul. Am marturisit 
ca nici in tinerete  nu ne-am gandit sa devenim artisti iar acum  la
batranete s-a produs minunea.
In ce priveste problem va fi rezolvata.
                Pana atunci, toata recunostinta fata de David,Mihaela,
Katia, Paul si Monica pentru ca ne-au infrumusetat batranetea.
           Fotografia postată de David Schwartz.

vineri, 9 martie 2018

ZIUA FEMEII - SURPRIZA

 
         8 martie este ziua cand toata  lumea sarbatoreste FEMEIA - mama, sotia, iubita, fetita, nepoata - sexul frumos. De fapt au fost mereu lupte grele pentru ca femeile sa fie considerate egale in drepturi cu barbatii. Sa fim sinceri, nu s-au terminat nici pana azi.
         La noi la Camin insa, situatia este total diferita. Numarul femeilor fiind mult mai mare decat al barbatilor, trebuie sa luptam ca barbatii sa fie egali in drepturi cu femeile ... Bineinteles ca glumesc.
        In realitate, noi barbatii suntem mai puternici si asta se vede la masa, unde barbatii mananca mult mai mult. Doamnele au mare grija de silueta si arata mult mai tinere.
        De fiecare data, cu ocazia zilei de 8 martie, noi barbatii am pregatit colegelor noastre o mica festivitate cu cu flori, glume, muzica si dans. Anul acesta, conducerea Caminului  ne-a informat scurt treceti in program "8 MARTIE, ZIUA FEMEII - surpriza "
        Dimineata la club au fost urari traditionale, mici daruri, diferite melodii legate de Ziua Femeii. Despre surprizele conducerii nimic. Am plecat la masa cam nedumeriti.
        Aici a aparut marea surpriza. Aveam niste bucatari noi ! Purtau niste sorturi rosii pe care scria cu litere aurii CHEF PERROTTA si CHEF PAVEL. Sa fie niste rude ale directorilor nostri sau doar o potriveala de nume ?
        Marea surpriza a fost insa ca pe langa meniul anuntat : ciorba, gratar si prajitura a aparut un fel in plus -  paste la cuptor (carne de vita, legume, oua) preparat de directorii nostri. A fost un deliciu.
       Am inteles de ce in dimineata respectiva, directorii nostri nu au fost de gasiti la birou ... erau la bucatarie.


AL PATRULEA DEBUT


          
            Se implinesc 12 ani de cand am venit la Caminul Rosen ; aveam pe atunci 87 de ani.
            Ma gandeam ca aici voi avea parte de o viata linistita, fara stresul permanent al grijilor cotidiene, curatenia locuintei, aprovizionarea cu alimente, mersul la Nufarul pentru spalarea rufelor, rezolvarea reparatiilor aparute la televizor, la frigider, la instalatiile sanitare, programarea la medicul de familie atunci cand apar probleme medicale si multe altele.
             Trebuie sa recunosc ca asteptarilor mele, in marea lor  majoritate, s-au implinit. Una singura insa, nu prea. Din fericire !  
             Este vorba de presupunerea mea ca la Camin voi avea parte de o viata linistita. Adica voi avea timp berechet sa citesc mai multe carti interesante, sa ascult muzica, sa dezleg cuvinte incrucisate, sudoku, etc. In realitate nu am timp deloc. Nu reusesc sa fac,  tot ce as vrea sa fac. De fapt nu am renuntat la toate placerile despre care vorbesc mai sus, dar ele nu sunt singurele mele preocupari. Au aparut numeroase alte activitati care imi umplu viata de zi cu zi, unele cu totul neasteptate, reprezentand debuturi.       
               Prieteni de nadejde ai Caminului Rosen,  David, Schwartz,  Mihaela Mihailov, Monica Marinescu, Paul Dunca si Katia Pascariu, despre care am vorbit de multe ori, au reusit o premiera gramaticala. De regula un nonagenar conjuga verbul a debuta numai la timpul ... mai mult ca prefectul ; eu insa si alti colegi din Camin - chiar mai in varsta ca mine -  l-am conjugat la prezent. Si culmea am avut succes, am fost aplaudati. Despre spectacolele noastre s-au scris cronici ample in presa, s-a vorbit la radio si la televiziune. As adauga si faptul ca nu numai ca am jucat, am scris si diferite texte pentru aceste spectacole, unele in versuri.
               Al doilea debut. Afland ca stiu sa lucrez la calculator (am invatat aici la Camin, mai mult babeste), David mi-a propus sa facem un blog - nici nu stiam ce inseamna asta. Receptiv din fire am acceptat imediat. Si asa a aparut blogul "varsta 4", unde relatez in special despre viata noastra la Camin. In presa s-a scris ca sunt cel mai batran blogger din Romania. Pot sa mentionez ca pana in prezent am scris peste 300 de mesaje si s-au inregistrat aproape 160.000 de vizionari de pe tot globul.
Am capatat o notorietate pe care nu am avut-o cand era in plina activitate.
                Ca urmare , al treilea debut. Am primit o solicitare sa particip - alaturi de celebrul Cabral - la un spot publicitar pentru supermarketul PENNY. Aceasta reclama apare in prezent pe multe canale de televiziune, in cadrul campaniei "100 de ani de Romania"
                 A aparut al patrulea debut. Compania germana REWE care detine reteaua de magazine PENNY a reeditat recent volumul lui Constantin Bacalbasa intitulat "Dictatura gastronomiei - 1501 feluri de mancare" si m-a invitat sa particip la acest eveniment, respectiv sa relatez despre arta culinara in trecut, despre bacaniile si restaurantele de alta data, in general despre viata in Bucurestiul interbelic. Am impresia ca am gresit pe undeva, caci la sfarsit mai multe doamne si domnisoare care au cumparat cartea mi-au cerut autografe. 
                  Repet, sunt fericit ca nu am o viata "linistita". Pregatim in prezent un nou spectacol .

                        
         

joi, 25 ianuarie 2018

PENNY

          Am trait zilele acestea o mare surpriza, o experienta de viata extraordinara ! Suna  cam ciudat la anii mei. Dupa un secol de existenta  extrem de zbuciumata - in care am avut parte de tot felul experiente -  era greu de crezut ca mai pot apare surprize, sau noi experiente de viata extraordinare.
         Si totusi !
         Am fost solicitat de regizorul Andrei Amarfoaie sa particip la o filmare impreuna cu Cabral, binecunoscutul si indragitul star de  televiziune. 
         In primul rand, am avut ocazia sa cunosc niste oameni minunati, artisti daruiti cu har, profesionisti cu o bogata experienta, dedicati cu pasiune artei lor, mereu in cautarea perfectiunii.
        In al doilea rand, am aflat cate ceva din secretele unei arte complexe, care se desfasoara in echipa si impune o organizare extrem de minutioasa. As compara o filmare -  din punct de vedere al rigurozitatii si exactitatii, pana in cele mai mici amanunte - cu o actiune militara, iar regizorul, argint viu, este un fel de sef al Marelui Stat Major.
        Inca o remarca. Un minut de filmare inseamna practic, zeci si zeci de ore de munca incordata si  de inalta calificare. S-au facut numeroase reluari si chiar atunci cand regizorul se arata in sfarsit multumit, spunand "bravo, acum a fost foarte bine" ...  adauga "mai facem odata".
        Un moment culminant pentru mine a fost cand dupa sapte ore de filmare, regizorul a spus cu glas tare "domnul Pompiliu Sterian a terminat filmarea " si toti cei prezenti au inceput sa aplaude. Am fost coplesit.
        Le multumesc tuturor pentru acceasta intamplare cu adevarat extraordinara. Va ramane in amintire, ca unul din evenimentele cele mai placute din viata mea.

CE FRUMOASA ESTE VIATA !

            Viata noastra la Caminul Rosen se deosebeste fundamental de cea altor semeni de aceiasi varsta cu noi.
        In primul rand nu avem nici o grija. Probleme curente precum aprovizionarea, prepararea hranei, curatenia locuintei, spalatul rufelor, reparatiile la lumina, televizor, la radio, la instalatiile sanitare, la calorifer,  la computer, etc. etc.
n-au disparut ...  dar le rezolva alti.
          In al doilea rand, problemele de sanatate - inevitabile la varsta noastra -  se rezolva cu  cu promptitudine si eficenta, la un nivel profesional superior. Avem trei medici si o farmacista cu o indelungata experienta care sunt ajutate de numeroase asistente medicale si infirmiere. Beneficiem de supraveghere medicala 24 de ore, non stop.
            In sfarsit, avem la dispozitie un club dotat cu aparatura moderna unde se desfasoara zilnic o bogata activitate de socializare, cultural-educativa. Avem expuneri pe teme foarte variate, dezbateri, ateliere de creatie, concursuri, jocuri de societate, vizionari de filme, auditii muzicale, etc. care implica un numar important de rezidenti. Am realizat sapte spectacole de teatru, scrise si interpretatede noi.Ne bucuram desprijinul unui grup de artisti, iar spectacolele nu au fost prezentate doar in fata colegilor, ci si in afara, la Teatrul Evreiesc de Stat, la Centrul National al Dansului, la Teatrul Foarte Mic si .  la Teatrul Macaz. Am fost invitati sa prezentam un spectacol in fata studentilor de la Facultatea de Sociologie. Despre Caminul nostru  s-a scris in presa, s-au facut emisiunu de radio si televiziune. De asemenea am participat la diferite filmari.
               Cand eram tanar ascultam cu drag o melodie populara "Ce frumoasa este viata". Am invatat ca viata poate fi frumoasa si la batranete.

  

CE ESTE BATRANETEA ?

            Batranetea este o etapa absolut normala a vietii noastre  si  ea are niste caracteristici inevitabile, atat de ordin fizic cat si spiritual. Se produce o oarecare uzura a organismului, o scadere a capacitatii de efort si apar unele probleme de memorie. Important este ce atitudine luam fata de aceasta situatie. 
           Unii devin ingrijorati,  sunt demoralizati, cad intr-o stare de apatie si chiar intra in panica. Mare gresala !
           Sa ne intelegem. Batranetea nu este nicidecum o tragedie sau o lovitura a soartei. Dimpotriva, consider ca este un motiv de bucurie. Sa ne gandim ca unii nu au norocul sa mai ajunga la batranete... Sa-i invidiem pe cei care s-au prapadit de tineri ?
           Dupa parerea mea, batranetea poate deveni o frumoasa  poveste de viata si aceasta depinde in mare masura de noi insine.
           Pentru aceasta trebuie sa ne adaptam stilul de viata, la noile conditii. In primul rand sa ramanem activi, bineinteles intr-un ritm mai lent, potrivit capacitatii de efort a fiecaruia. De exemplu sa facem cat mai multa miscare,  cel putin 15 minute de gimnastica in fiecare dimineata,  plimbari prin parc sau in jurul casei.
            Important este de asemenea sa ne facem un program zilnic de activitati variate care sa cuprinda, vizionari de filme, auditii muzicale, sah, table, remy, domino, dezlegari de cuvinte incrucisate, etc.
           La fel de important este sa evitam apatia, izolarea, sa ne creiem un cerc de prieteni cu care sa socializam.
           Cel mai important este sa gandim totdeauna pozitiv, sa fim optimisti. Chiar si atunci cand avem unele necazuri sa nu ne pierdem speranta.
                 Procedand in felul acesta, cu siguranta batranetea va fi chiar placuta.


.

vineri, 19 ianuarie 2018

AM FOST PREMIATI.

               Imagini inline 1
     A avut loc decernarea premiilor Administratiei Fondului Cultural National 2017. Doamna director Irina Cios a subliniat ca misiunea juriului nu a fost deloc usoara,  deoarece s-au inregistrat realizari deosebite. Pentru cele 11 categorii de premii au fost facute 56 nominalizari.
             Premiul "Pentru incluziune sociala si dialog intercultural" a fost acordat prietenilor nostri David, Mihaela, Monica, Paul si Katia, care printre altele, s-au implicat la desfasurarea unui proiect original de arta comunitara la Caminul Rosen.
              Katia a multumit juriului pentru premiul acordat, iar eu am relatat cate ceva despre modul cum s-a desfasurat colaborarea dintre noi si tinerii artisti, dramaturgi, regizori si coregrafi.
             Asistenta a fost impresionata, afland ca am realizat pana acum sapte spectacole si ca despre Caminul Rosen  nostru, despre spectacolele noastre s-a scris in presa, s-a vorbit la radio si televiziune, in cuvinte elogioase. A starnit uimire informatia ca din distributiile noastre au facut parte persoane cu varsta a de peste100 de ani. Pe de alta parte a fost apreciat faptul ca Maia Morgenstern ne-a invitat sa prezentam un spectacol la TES si ca am de asemenea invitati sa prezentam un spectacol in fata studentilor de la Facultatea de Sociologie - am devenit subiect de studiu.
               In tot acest timp, pe un ecran erau prezentate scene din spectacolele noastre,
              Suntem mandri ca frumosul trofeu se afla la loc de cinste la clubul nostru.
              Cu ocazia premierii  am exprimat sentimentele noastre de recunostinta fata de tinerii nostri prieteni. Colaborarea cu ei a insemnat mult pentru moralul nostru, ne-au facut viata mai frumoasa si ne-au prilejuit multe momente de mare bucurie.
              In final am transmis stirea zilei : pregatim un nou spectacol !