VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

joi, 13 martie 2014

GIOCONDA

    De curand, s-a intamplat un lucru cu totul neasteptat.Noi rezidentii Caminului Rosen, oameni trecuti de mult de varsta copilariei, am devenit, am redevenit, niste scolari foarte silitori. A venit la noi profesorul dr. Victor Sonea un distins pedagog cu importante cercetari sociologice, atat la catedra cat si la minister, pe plan national.
    Domnia sa ne-a vorbit despre Gioconda lui Leonardo Da Vinci, considerata cea mai renumita opera din istoria picturii.
    Cei mai multi dintre rezidentii nostrii nu sunt mari cunoscatori in domeniul picturii, incat parea ca subiectul nu va starni mare interes. Dar surpriza deosebit de placuta, prin modul de expunere interactiva, cu paranteze mult gustate de auditoriu, prin proiectii de imagini pe un ecran mare, domnul profesor a reusit sa starneasca atentia tuturor,  a determinat o ploaie de intrebari si pareri personale. In acest sens as remarca pe Doroteia, Eva, Iudit, Emilia, Mihaela, Lidia si altii care au avut interventii repetate si pertinente.
    Am aflat ca tabloul a fost realizat la inceputul secolului al XVI-lea si dealungul vremii au existat numeroase interpretari. In mod deosebit cu privire la zambetul enigmatic al  Giocondei. S-a mentionat ca tabloul a avut parte de multe peripetii. A fost achizitionat de regele Francisc I al Frantei si expus la muzeul Luvru, a fost furat , recuperat dupa cativa ani, in timpul razboiului a fost ascuns, s-a incercat un atentat cu intentia de a-l distruge, etc. 
    Prelegerea a fost o delectare , nici nu am simtit cand a trecut timpul.
    Daca te gandesti bine, a fost vorba de un tablou nu prea
 mare care reprezinta un chip, un bust si doua brate. Nu mi-am inchipuit niciodata ca despre asa ceva se poate vorbi aproape  doua ore si atat de interesant.
    Stimate Victor Sonea va mai asteptam printer noi - cu dragoste si respect !

1 comentarii:

Anonymous Israel Sharli Sabag a spus...

Stimate Domnule Pompiliu Sterian,
As vrea sa stiti ca ma umpleti de energie de fiecare data cand ne intalnim. Imi place sa va vad zambitor si elegant. Va urez Pesah fericit si sper ca fratia noastra sa continue! Sa va dea Dumnezeu multa sanatate si viata lunga, si sa ne vedem mai des! Cu multa dragoste, Israel Sabag

18 aprilie 2014, 06:54  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire