VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

vineri, 11 decembrie 2009

CE-AI FACUT SI CE-AI VAZUT

Orice lucru in viata asta, orice fenomen, orice vietate are un inceput, o evolutie si, inevitabil, un sfarsit. Omul, cea mai perfecta creatie a Atotputernicului, nu putea face exceptie. La inceput este copilaria, apoi tineretea, urmeaza maturitatea si in final batranetea. Fiecare cu caracteristicile ei proprii.


Despre si pentru fiecare dintre aceste etape ale vietii s-au scris basme, s-au creat poezii, s-au tiparit romane, s-au jucat piese de teatru, s-au turnat filme. Unele vesele, altele triste sau chiar dramatice. Pana la urma asa este si viata. Un complex de intamplari care ne-au bucurat, ne-au intristat sau chiar ne-au marcat profund. Categoric, nu exista om care in viata sa nu fi avut parte de toate asemenea evenimente, intr-o masura mai mica sau mai mare. Dupa cum ne-a fost soarta sau norocul, daca vreti.


Personal pot sa ma "laud" sau sa ma "plang" ca am cunoscut din toate.


Ajuns acum la ultima parte a vietii sunt ispitit sa fac un fel de bilant. Si la fel cu mine, cred ca sunt multi. Numai ca aici exista doua feluri de abordari. Sunt unii care isi amintesc numai de momentele triste, neplacute. Acestia sunt in permanenta nemultumiti, suparati, incruntati, incrancenati. Tot le ninge si le ploua - cum se zice.

Altii prefera sa-si aminteasca numai intamplarile placute, fericite si acestia sunt mereu cu zambetul pe buze, un pic - poate - nostalgici, dar mereu bine dispusi.

Cum e mai bine? Cred ca am dat raspunsul. Este bine sa fim echilibrati, sa gandim pozitiv, sa ne amintim mai ales de intamplarile placute. Asta ne va asigura o stare psihica buna, ne va ajuta sa ne impacam cu greutatile firesti ale batranetii, sa ne adaptam si sa trecem mai usor peste ele. Este clar, la batranete lucrurile merg mai greu, neplacerile sunt mai numeroase. Un un pic de ameteala, un pic de durere, ne miscam mai incet, obosim mai repede, tot felul de fenomene care ne anunta ca am intrat in ultima etapa a vietii, se apropie sfarsitul. Ca doar nu suntem nemuritori. Bineinteles nu e nici o graba. Dar pentru aceasta cel mai inteligent lucru este sa ne ingrijim pentru a ne pastra cat mai mult fortele. Miscare, exercitii fizice, plimbari zilnice, aer curat, hrana cu masura, implicarea in diverse activitati sociale - iata cateva idei extrem de benefice. Suntem doar la varsta intelepciunii. Deci s-o dovedim prin fapte!

Dupa parerea mea omul ramane la batranete cu ce-a facut si ce-a vazut. Daca a facut ceva in viata asta ramane in urma lui. Daca a vazut ceva in viata are ce sa-si aminteasca cu placere despre locurile pe unde a hoinarit.

Etichete:

2 comentarii:

Blogger adrian popa a spus...

Totul va fi bine in final. Daca nu va fi bine inseamna ca nu e finalul.

11 decembrie 2009 la 05:13  
Anonymous Anonim a spus...

Mare dreptate aveti maestre! Sa fiti sanatos!

12 decembrie 2009 la 03:49  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire