VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

joi, 3 iunie 2010

PERSONAJE DE ALTA DATA ...(2)



In zilele noastre cel mai raspandit mijloc de transport este masina -auto cu cati mai multi cai putere .Numarul masinilor a ajuns atat de mare incat circulatia a devenit o adevarata problema .In copilaria mea nu cred ca am vazut pe strada mea mai mult de o masina la 2-3 saptamani .Pe atunci deplasarile de persoane se faceau cu trasura cu numai 2 cai ; birje, i se mai spunea.
BIRJARUL era cel care conducea o birja , mai era numit si MUSCALUL avand in vedere ca cei mai multi erau ruteni .Un tip puternic ,impozant , birjarul purta un caftan lung pana la pamant din catifea de culoare albastra .Pe mijloc avea un brau lat visiniu , iar pe cap o sepcuta tot albastra cu un cozoroc mic de piele .
Birjarii stationau deobicei , in grupuri de cate 4-5 , in inspatele garilor , in piete sau in alte locuri cu circulatie intensa .In asteptarea clientilor -musterii cum le ziceau - stateau la taifas pufaind dintr-o tigara pe care o confectionau singuri din mahorca (tutun de proasta calitate)aranjat si rasucit intr-o foita subtire sau chiar in hartie de ziar.
Trasura avea 2 parti distincte .In fata sus - pe capra -trona solemn birjarul care tineau cu mana puternica haturile prin care erau dirijati caii.Avea un bici lung si subtire cu care indemna caii atunci cand clientii eru zoriti . Partea din spate , mai joasa , era pentru 2 pasageri care stateau comod ,ca in fotoliu , pe niste perne frumos ornate .Mai exista o bancheta rabatabila pentru inca 2 persoane , in caz de necesitate .Partile laterale erau deschise .
Birja avea un poclit - adica un acoperamant similar celor de la masinile decapotabile-care proteja pe pasageri de ploaie sau de razele prea puternice ale soarelui .
Cei care aveau nevoie sa faca un drum sau sa se plimbe pur si simplu prin centru ori la sosea
( era vorba de Soseaua Kiseleff ), aveau un mijloc corespunzator la nevoie .Pretul se stabilea prin tocmeala inainte de plecare .
Strengarii din cartier aveau obiceiul sa alerge dupa trasuri si sa se aseze pe osia celor 2 roti din spate , oferindu-si astfel o plimbare gratuita .
Iarna , birjarul schimba trasura cu o sanie .Era un spectacol impresionant sa vezi sania zburand printre nameti in sunetul vesel al clopoteilor legati de hamuri .
Imi aduc amintec de o melodie romaneasca "Sanie cu zurgalai " de Richard Stein .Era interpretata de Stefan Banica si Colea Rautu , cu mare succes si a capatat o notorietate internationala .Deasemenea ini amintesc de alta melodie en vogue pe atunci " Mana birjar " care se canta si azi cu mare placere .
Ce vremuri !In orice caz mai linistite ca in prezent .Se circula sigur mai incet , dar n-am auzit pe atunci de o tamponare sau de o ciocnire .Astazi...

Etichete:

1 comentarii:

Anonymous Anonim a spus...

Minunata descriere Romantic personaj de altadata dar fara poluare , fara zgomot de motociclete sau claxoane ca in prezent.. poate ne-am nascut prea tarziu pentru lumea asta perea moderna ..uneori.

12 iunie 2010, 22:45  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire