VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

joi, 29 aprilie 2010

COMPLECTARI AVIZATE

Citind textul legat de spectacolul FACETI LOC ! ,dna Medi m-a rugat sa fac unele complectari cu impresiile sale :
- In timpul spectacolului era o liniste perfecta,nimeni nu scotea o vorba tare ,toti erau atenti la ce spun interpretii .
- Atmosfera generala era foarte amicala , aveai impresia ca toti au venit intr-o vizita la prieteni .
Dna . Iudith a tinut si ea sa adauge :
La sfarsitul spectacolului , tinerii actori au venit la noi cei dela Camin care am venit special pentru ei ca sa-i vedem si ne-au intrebat daca ne-a placut cum au jucat. Bineinteles ca i-am laudat . Apoi s-au apropiat de grupul nostru si alti spectatori mai putin tineri si chiar foarte tineri impreuna cu care am stat de vorba intr-o atmosfera foarte placuta . Nu ne venea sa mai plecam

Etichete:

miercuri, 28 aprilie 2010

AM FOST LA TEATRU ! ? !

Da , am fost , dar am vazut ceva cu totul altfel decat stiam eu , am vazut ca exista astazi si un altfel de teatru , neconventional . Si o spun de la inceput mi-a placut !

In tineretea mea cand spuneai ca ai fost la teatru , toata lumea intelegea ca ai fost intr-o sala mare cu o scena inalta cu cortina grea de catifea si cu spectatorii instalati in cateva sute de fotolii asezate in randuri paralele .De cele mai multe ori existau si loji si balcoane.Tinuta la asemenea spectacole era de regula , deosebita .

De data asta a fost cu totul altceva .Sala era un cafe bar , foarte frumos ornamentata. Spectatorii erau asezati la niste masute scunde de cate 4-5 locuri si aveau in fata un pahar cu suc rece sau o ceasca cu cafea fierbinte . Era un cadru foarte intim . Scena era la nivelul solului si cortina nu exista .Actorii jucau parca printre noi .

Spectacolul a fost foarte original conceput , ca o alternanta de imagini filmate pe un ecran si scenete de teatru .Pe ecran erau prezentate interviuri chiar cu interpretii spectacolului .
" FACETI LOC ! " documentar despre proprietate , asa se intitula spectacolul si cuprindea numeroase momente de satira sociala pline de haz, exprimand revolta pentru atitudinea birocratica ,pentru incompetenta si nepasarea unor personaje din aparatul de stat , fata de cererile cetatenilor .
Textele apartin Mihaelei Michailov sunt pline de umor si de mare actualitate .Dintre actori am remarcat pe Rodica Mandache ,Constantin Cojocaru si Irina Mazanitis . O aparitie deosebit de placuta a fost prietena noastra Monica - Alice Monica Marinescu - cum scrie in program .A facut dovada unui real talent in rolul Florentina .Aplauze prelungite au rasplatit pe interpreti . A fost un succes ! Cel putin dna. Iudith era entuziasmata .
Sa mai amintim ca partea de video a fost realizata de o alta buna prietena a noastra Cinty Ionescu care a reusit niste prim planuri foarte frumoase .Last but not least , regia spectacolului dinamic , alert , a apartinut tot unui prieten de al nostru David Schwartz .Ati observat ca am redat la modul oficial numele prietenilor nostri , in intregime , desi de obicei ii numim pe numele mic ,asa ca intre prieteni .
Despre David am aflat ca este unul dintre protagonistii teatrului comunitar , nonconformist si a organizat spectacole in tren .Este o mare deschidere pentru raspandirea artei teatrale in masele largi .
Mi-as permite o mica gluma . Sunt sigur ca grupul nostru de la Camin avand in frunte pe dna. Medi cu cei 101ani ai sai , a stricat media de varsta a spectatorilor Nu cred ca erau multi , peste 30 ani . Si toti imbracati in tinuta sport.

Etichete:

luni, 19 aprilie 2010

MUZICA PREFERATA .



In cadrul proiectului lor "Varsta a Patra "pe care tinerii nostri prieteni il desfasoara cu perseverenta la noi la Camin ,jocurile pentrun stimularea memoriei sunt o preocupare permanenta . In aceasa directie inventivitatea lor este fara limite . Iata ce a mai scornit deunazi , Mihaela ! La inceput pentru incalzire , am repetat jocul deja cunoscut in care cineva spune o fraza ,cel de alaturi repeta fraza si adauga una noua , al treilea repeta primele doua fraze si adauga inca una si asa mai departe .Ca deobicei s-au produs omisiuni , incurcaturi , stalciri si multa veselie .
Am trecut apoi la lucruri mai "serioase ".Ni s-a cerut ca fiecare , pe rand , sa spunem o melodie , un interpret sau un compozitor care ne place mai mult .Treaba a mers destul de usor , un moment de gandire si apoi fiecare si-a exprimat pe rand optiunea.Iudith , Fonea ,Marius Nedelcu , Virginica Sorin , Beer , Tudorica au prezentat o paleta foarte larga de preferinte .N-au lipsit Mozart, Bach ,opera Carmen , opereta Vaduva vesela , Madonna , muzica populara Maria Ciobanu si nici chiar muzica indiana .
Stati ca nu s-a terminat ! Partea nostima abea incepe .Simpatica noastra prietena ne-a cerut
- nici mai mult , nici mai putin -sa fredonam cate ceva din muzica sau compozitorul preferat .
S-a asternut o tacere prelungita , apoi la unison , a urmat un refuz general .Toti dar absolut toti au sustinut ca nu au voce sau ca au uitat sa cante , marturisind ca nu au mai facut asa ceva de ani de zile .Stiam ca este o vorba din batrani ca cine a invatat sa mearga pe bicicleta nu uita niciodata , chiar daca nu a mai pedalat ani la rand , dar se pare ca la cantat nu se aplica aceasta regula .
Mihaela nu s-a lasat usor convinsa, a insistat si pana la urma a reusit macar partial sa ne faca sa"cantam" . Cu Liszt si cu Bach a fost chiar imposibil , dar cu ceilalti lucrurile au mers destul de bine .Despre calitatea " interpretarii " , altadata .
Ce pot sa va asigur este ca buna dispozitie a fost generala .
In incheiere ni s-a propus ca pentru data viitoare sa prezentam un text scurt in care sa justificam preferintele noastre muzicale . Cunoscand umorul care ii caracterizeaza pe multi dintre colegii nostri , sunt sigur ca va fi un nou prilej de veselie .

Etichete:

miercuri, 14 aprilie 2010

A VENIT PRIMAVARA !


Dupa o perioada de " hibernare "cand activitatile noastre s-au desfasurat mai mult in interior la Camin , iar iesirile in afara erau mai putin numeroase , la diferite ceremonii religioase , la unele spectacole de teatru , la expozitii , a venit si primavara cu prima iesire in aer liber in Parcul Herastrau . Cer senin , soare puternic ,temperatura placuta .
Parcul ne-a intampinat in haine noi de sarbatoare : copacii inverziti , pajistile ca niste covoare matasoase de iarba , mesterii horticoli plantau de zor rasaduri de flori multicolore care inveseleau natura . Panza de apa a lacului unduia usor in bataia vantului , iar barcile proaspat vopsite pluteau linistit .Un peisaj mirific , odihnitor .
Doamna Virginica nu inceta sa se minuneze si marturisea cu sinceritate : "n-am mai fost in acest parc de ani de zile , e superb " .
Ne-am plimbat , am stat la taifas si ne-am bucurat mult de surprizele pe care ni le-a pregatit anul acesta Adminstratia Parcului .
Prima surpriza . Sub un pod , intr-un tarc ingradit pe lac , am observat o colonie de lebede splendide , unele complect albe , iar altele complect negre .Am remarcat cu mare placere ca se intelegeau foarte bine .Nici urma de discriminare din cauza culorii diferite .Ce bine ar fi ca si intre oameni sa fie la fel !
In jurul lebedelor mature erau o gramada de puisori care abea descifrau tainele inotului sub supravegherea atenta a parintilor .
Printre aceste lebede cu un aer majestuos , inotau de zor si numeroase ratuste cu un colorit albastru , verde , gri , admirabil .Am bagat de seama ca 2 rate " rebele " au reusit sa evadeze din tarc si au pornit pe intinsul lacului , luandu-se la intrecere cu barcile albe . Iudith ,Fonea ,Tudorica ,Simi nu se mai saturau sa admire minunatele pasari , care in felul lor se bucurau ca si noi de venirea primaverii .
Dar surprizele nu s-au terminat .Putin mai departe intr-o alta ingraditura , de data asta pe uscat alta minunatie : niste familii de pauni si paunite inconjurate deasemenea de numerosi puisori ,care mai de care mai dragalasi .Ieseau bineinteles in evidenta 3 pauni cu o alura imperiala avand niste cozi lungi de aproape 2 metri .Unul complect alb si ceilalti doi cu un penaj viu colorat cu reflexe metalice splendid ornamentate .Nu ne mai induram sa plecam de langa aceste pasari minunate .Din pacate , cat am stat noi acolo domnii pauni erau preocupati sa ciuguleasca boabe si nu s-au gandit ca noi asteptam sa se umfle in pene si sa-si desfaca evantaiul urias multicolor . L-am admirat deocamdata numai pe fotografiile expuse pe niste panouri .
In orice caz ne-am promis sa revenim alta data cand speram sa avem norocul de a vedea spectacolul exceptional al paunilor cu penajul desfacut larg ca un evantai multicolor . Fiti siguri ca vom avea si aparate foto !
A fost o dimineata minunata de primavara ! Multumim frumos doamna Rodica !





Etichete:

O poveste de iubire fara cuvinte

de Dr. Iudita Ardeleanu


La 28 ani cand am lucrat ca medic pediatru la un preventoriu scolar de TBC, la 7 km de campina (Voila), in vacanta am fost repartizata la o gradinita de copii 1-3 ani, in Baneasa. Era de fapt un semi internat. Copii erau adusi de parinti luni dimineata si plecau acasa sambata seara. Am fost repartizata acolo cu doua surori care lucrau cu mine la Voila. Toate trei eram tot timpul printre copii. Dupa masa de dimineata ma asezam p un scaunel langa ei, stateam de vorba cu ei. La un moment dat o fetita s-a asezat in bratele mele si am inceput s-o mangai. Incet, incet, au venit toti, dornici sa fie mangaiati. Aproape ca se urcau pe mine, ca niste pisicute dornice de mangaiere.

Ajunsesem sa am program zilnic. Dupa masa de dimineata, cine manca tot, putea veni la mine, care stateam langa ei tot pe un scaunel, la sedinta de mangaiere. Vedeam cat erau de fericiti. Stateam cu ei pana seara, dormeam acolo. In cursul zilei, surorile ma strigau pe numele mic prescurtat “Ditta”.


Sambata la pranz veneau parintii si-i duceau acasa pana luni dimineata. Incet, incet acest moment, din bucurie se transformase in tristete. Unii chiar plangeau.


Dupa un timp, luni dimineata, cand parintii ii aduceau inapoi, ma intrebau cine este “Ditta”. Ca acasa nimic nu le placea copiilor si spuneau continuu “Ditta, Ditta”.


Atunci le-am spus ca e numele meu.

marți, 13 aprilie 2010

SA NE BUCURAM CA SUNTEM BATRANI


Ati intalnit semeni de ai nostri care sunt mereu si mereu nemultumiti. Sunt oricand gata sa se planga ca ceva s-a intamplat sau ca nu s-a intamplat. Daca ploua e rau ca pot veni inundatii, daca nu ploua iar e rau ca se prapadeste recolta; daca e frig nu e bine ca e pericol sa degeri, daca e cald e si mai rau ca te paste insolatia. Cum o intorci nu-i bine. Totul pe lumea asta e gresit si trebuie schimbat. Ar starni desigur ilaritate daca n-ar fi trist.
Mi-aduc aminte o istorioara pe care am citit-o in tinerete.
Era o toamna tarzie, catre amiaza, soarele dogorea inca puternic. Doi amici stateau tolaniti la umbra unui nuc cu o coroana uriasa. Unul dintre ei, carcotasul cel vesnic nemultumit perora, sigur de el.
- Iata un lucru absolut anormal. Acest copac falnic cu radacini groase adanc infipte in pamant face niste fructe mici precum nucile, in timp ce vrejurile subtiri de colo fac ditamai dovlecii de
8 -10 kg. Trebuie sa recunosti ca si mama Natura greseste. Lucrurile ar trebui sa stea exact invers, nucul sa faca dovlecii mari si vrejurile sa faca nuci mici!
Cum stateau ei asa intinsi, cade o nuca din varful pomului tocmai pe fruntea carcotasului. Celalalt izbucneste brusc int-un hohot de ras prelungit, de nu se mai putea opri.
- Ce ti-a venit sa razi, nu vezi ce cucui am capatat in frunte?
- Ma gandeam ce s-ar fi intamplat daca natura ar fi fost zamislita dupa mintea ta si nucul ar fi facut dovleci. Ce s-ar fi ales acum de capul tau?
O sa intrebati ce legatura are aceasta cu noi cei dela Camin?
Are, din pacate, pentru ca si noi la Camin avem asemenea colegi care sunt permanent nemultumiti, de tot si de toate. Ei sunt in primul rand nemultumiti ca sunt batrani.
Vedeti cum e omul! Toata viata, la diferitele aniversari ni s-a urat "la multi ani" si ne-am bucurat de fiecare data. Dar nu exista alta modalitate de a trai multi ani decat sa imbatranim. Si atunci n-ar trebui sa ne bucuram ca am imbatranit? Sa-i invidiem pe cei care au parasit aceasta lume inainte de a imbatrani?
Pe de alta parte - in ciuda unor suferinte aproape inevitabile - batranetea noastra are si unele avantaje: linistea sufleteasca, lipsa stresului zilnic, amintiri placute din trecut, bucurii de la copii, dela nepotei...
Intelept deci este sa ne bucuram ca suntem batrani, ca suntem inca in viata si sa incercam sa ne facem aceasta viata cat mai frumoasa.

Etichete:

joi, 8 aprilie 2010

TOTI SUNT CASTIGATORI .


Avem printre noi la Camin colegi si colege care dealungul anilor au acumulat bogate cunostinte din cele mai variate domenii. Un bun prilej de a ne aminti aceste cunostinte sunt "concursurile" ce se organizeaza periodic la Ergoterapie. De fapt nu e vorba chiar de un concurs. Am tinut seama ca la varsta noastra se recomanda evitarea emotiilor puternice, inerente unui concurs veritabil.
Iata cum se desfasoara de obicei un asemenea "concurs".
Participantilor le sunt adresate diferite intrebari cu caracter general din domeniul literaturii, artelor, stiintei, geografiei, istoriei, sportului, etc. Pentru a veni in ajutorul "concurentilor ", se ofera 4 raspunsuri posibile dintre care trebuie ales cel corect.
De raspuns, raspunde cine vrea si cine stie - adica cine isi aduce aminte.
Va puteti lesne inchipui satisfactia si bucuria pe care o simte cel care dat raspunsul bun. S-a intamplat nu de putine ori ca inca inainte ca sa fie terminat enuntul intrebarii, cineva sa sara victorios cu raspunsul exact. Halal asa memorie!
Imi face o deosebita placere sa evoc cateva nume dintre cei mai activi partipanti la "concursuri ": Medi - decana noastra de varsta -Eva, Fonea, Iudith,Tina, Nedelcu, Marius, Sorin si multi altii.
Stiu, o sa spuneti ca nu-i nimic nou si original. Asa e. Aveti dreptate. Am vazut si noi la televizor asemenea concursuri. Acolo ele sunt organizate cu fast, cu decor, cu montare, cu jocuri de lumini. Dar sa stiti ca la noi concursurile sunt mult mai interesante, mai placute si mai folositoare.
Sa ma explic. La concursurile de la televizor stam comod in fotolii si privim la spectacol (unii mai si atipesc un pic), in timp ce la noi, participam in mod direct si activ. Trebuie sa recunoasteti ca nu sufera comparatie, cel putin din punctul nostru de vedere.
Ce ati spus? La televizor se acorda castigatorilor mari premii in bani? Ei bine aflati ca si la noi se dau premii. Dna. Rodica ofera cu mare generozitate o cafeluta aromata, un suc, niste fructe, dulciuri. Si - atentie aceasta este cu adevarat nou si original - ofera aceste premii tuturor "concurentilor". Aceasta deoarece noi consideram ca la concursurile noastre suntem cu totii castigatori. Am reusit sa dovedim ca memoria inca functioneaza din plin. Este lucrul cel mai important pentru viata noastra.

Etichete:

miercuri, 7 aprilie 2010

AVEM OAMENI TALENTATI - PHOTO



Lazarica


Marius




Iudita




Evelina





Tudor
ica



Eva Solomon




Udel



Eva Lendvay


Etichete:

marți, 6 aprilie 2010

ITI MAI ADUCI AMINTE ...

Vorbeam deunazi despre avantajele batranetii. Iata acum inca un avantaj foarte important: oamenii in varsta au amintiri; fiecare dintre noi are un sac mare plin cu amintiri. Aceste amintiri reprezinta un adevarat tezaur de experienta de viata, ce se cere a fi descoperit si valorificat mai ales, de catre cei mai tineri.
Indiferent daca am avut parte de o viata mai modesta sau mai indestulat, mai pasnica sau mai agitata cu totii avem tot felul de amintiri. Uneori mai vesele alteori mai putin placute, dar totdeauna emotionante si pline de invataminte.
Se spune ca batranii uita repede. Unii nu mai tin minte ce au mancat alaltaieri, de exemplu, insa pot sa povesteasca - cu lux de amanunte - evenimente care au avut loc cu zeci si zeci de ani in urma. Sa profitam de ceasta "meteahna" a batranetii. Este bine, este benefic si reconfortant pentru fiecare dintre noi, sa ne amintim mereu evenimente din trecut, mai cu seama cele care ne-au provocat satisfactii si bucurie.
Va propun sa inchidem pentru o clipa ochii si sa rasfoim in minte filele trecutului: prima dragoste, imaginea partenerului de viata care nu mai este printre noi, ziua cand copilasul nostru a spus pentru prima data "mama" sau "tata", o calatorie de neuitat, o intamplare memorabila, etc. Vom retrai clipe minunate si ne vom crea o stare sufleteasca excelenta. Ne vom simti din nou tineri, ca la 20, 30 sau 50 de ani.
Este o provocare extraordinara, deosebit de benefica pentru noi, sa evocam clipele fericite din viata noastra. Aceasta ne va face sa acceptam mai usor prezentul, sa trecem mai usor peste supararile inerente batranetii.
Reintorcandu-ne in prezent sa nu uitam sa zambim si sa ne bucuram ca inca mai traim.
In tineretea noastra toata lumea fredona o frumoasa romanta care se intitula 'Iti mai aduci aminte doamna? ". Va invit pe toti sa va puneti aceiasi intrebare plina de nostalgie: iti mai aduci aminte doamna? sau dupa caz, iti mai aduci aminte domnule? Va asigur ca nu veti regreta!


Vezi mai multe video din Muzica

Etichete: