VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

marți, 18 noiembrie 2014

FILM DESPRE HOLOCAUST.

               

           Fericirea a fost, este si va fii mereu, telul suprem al oricarui locuitor de pe Terra. Asta o stie desigur oricine. Nu stiu insa, daca cunoasteti  ca exista  "INSTITUTUL pentru FERICIRE".  Ce frumos suna ! Este o organizatie a societatii civile care si-a propus sa ne arate calea spre fericire. Are ca far calauzitor, gandirea dealungul veacurilor a unor personalitati de seama, cu privire la fericire. De asemenea  studiaza istoria - printre altele  uriasa tragedie a Holocaustului - pentru a trage invataminte. IPF actioneaza  pentru promovarea gandirii pozitive, pentru  cultivarea sentimentelor de solidaritate si prietenie intre oameni. Chemarea sa suna ca un itinerar catre un viitor fericit: "sa lasam copiilor nostri o lume libera, matura, senina, prospera".
          La Institutul pentru Fericire am participat de curand la premiera in Romania a filmului "THE LADY IN NUMBER 6", realizat de Malcolm Clarke,  care a obtinut  premiul Oscar. Este vorba in acest film, de Alice Sommer, o evreica nascuta la Praga -  pianista celebra -  care a fost deportata de nazisti in lagarul de exterminare de la Theresienstadt, impreuna cu intreaga familie. O adevarata minune, a supravietuit !  Mai mult a ajutat si pe ceilalti prizonieri sa nu isi piarda  speranta, interpretand din memorie numeroase concerte la pian. "Muzica mi-a salvat viata" afirma domnia sa.
           Este absolut uluitor cum eroina filmului dupa cate a suferit, cu siguranta, avand probleme de sanatate, canta zilnic la pian, degetele ei cam stafidite alearga pe clapele alb-negre. Venerabila doamna - are 109 ani -  e vesela, spune glume, rade. E fericita ! 
          Dupa vizionarea filmului, au avut loc discutii. Andreea Neacsu - trainer specializat in psihologia pozitiva - a cerut celor prezenti, sa exprime impresii, pareri, comentarii. Tinerii au avut cuvinte de compasiune fata de victimele Holocaustului   si au condamnat  atrocitatile comise impotriva unor oameni nevinovati. S-a apreciat ca Alice Sommer reprezinta un model de atitudine in viata, pentru fiecare dintre noi.
           Diana Popescu,Tea Vasilescu, Titu Constantin, Andrei Chirea si altii au fost interesati sa afle si ce gandesc, oamenii in varsta din tara noastra, concret care este starea de spirit a noastra, a  rezidentilor de  la Caminul Rosen, 
            Oana Bratila manager al IPF  a relatat ca a citit blogul nostru "varsta 4" si a inteles ca cei de la Caminul Rosen traiesc o a doua tinerete.   " Avem multe de invatat din experienta de viata a celor in varsta. E clar ca depinde de noi, ca sa fim  fericiti", a spus ea.
            Pentru mine a fost o surpriza foarte placuta. Urmaresc zilnic posturile tv si presa - sunt pline de stiri si imagini despre violente, oameni pusi pe scandal, despre cantareti fara har,  femei care isi  etaleaza nuditatea - nu numai fizica - si cu totii au ajuns multimilionari,  "oameni de succes". Eram ingrijorat ce efect au toate acestea in randul tineretului ? 
            Am devenit mai optimist. Sperantele intr-o lume mai buna,  intr-o lume a pacii si a bunei intelegeri intre toate popoarele,  intr-o lume mai fericita au sporit. 
           Activitatea tinerilor de la IPF poate fi un posibil raspuns la eterna intrebare : Ce trebuie sa fac pentru a fi fericit ? 





marți, 4 noiembrie 2014

EXPOZITIE DE ARTA ...CU CAMINUL ROSEN.

  




               Intr-o sala centrala din Bucuresti a avut loc recent un eveniment artistic original. O expozitie de fotografii si multimedia intitulata "Catch me if you can", proiect initiat de tanara si talentata Dilmana Yordanova. Rezidentii Caminului Rosen sunt foarte mandrii de acest eveniment.
   
              O sa va intrebati,  ce legatura are acest eveniment cu rezidentii Caminului nostru ? 
             Pare de neinteles, dar este pe deplin justificat, deoarece expozitia prezinta exclusiv... portrete de rezidenti ai Caminului Rosen !!... Arta moderna are caile ei si ne ofera surprize foarte placute.
            Proiectul de arta comunitara exploreaza relatia pe care o are timpul cu un grup de oameni in varsta. Yordanova cauta raspuns la o intrebare poetica : "timpul prinde omul sau omul prinde timpul ?Aceasta expozitie este un prim raspuns.
           Vizitand expozitia ramai  pe ganduri. Chipurile traiesc,  sunt vii, in miscare. Doamna Medi are aripi, parca zboara, Marius este dublu - si din fata si din profil - Dorotea pluteste, danseaza, Lidia alearga, Rene nu e singura, o vezi de sase ori...
          Dar tablourile si vorbesc... Este o senzatie impresionanta. Auzi rezidentii povestind momente din viata lor.  Intelegi ca timpul curge implacabil si fiecare etapa a vietii are frumusetile ei. Chiar si batranetea este un prilej de bucurie, daca ne gandim ca unii nu au norocul sa mai ajunga la batranete.
            Sa mentionam ca la realizarea acestei expozitii au contribuit Cristian Vasile - fotografia, Cristian Iordache - design interactiv si Larisa Crunteanu - sunet.
            Exista demult o melodie "Opriti timpul !"  Vizitand expozitia "Catch me if you can" iti dai seama ca timpul nu poate fi oprit, el curge implacabil, ziua de azi nu se mai intoarce. Deci trebuie sa invatam sa traim din plin  prezentul, sa fim mereu activi la orice varsta, sa ne bucuram de fiecare clipa.  
            Multumim Dilama...toata recunostinta... te admiram !

PS.
Cei care nu au vizitat expozitia pot vedea tablourile la Caminul Rosen.

CAMINUL ROSEN ZAMBESTE - DREPT LA REPLICA

                    Spectacolul "Corp la corp" a fost un succes. Patru reprezentatii, dintre care doua la Centrul National al Dansului, unde au participat exclusiv oameni din afara Caminului, care ne-au aplaudat indelung.
         Suntem foarte bucurosi, dar marturisesc, bucuria noastra are un gust putin amarui. Personalul Caminului, cei care se ingrijesc zi de zi de noi, au avut unele referiri la adresa rezidentilor, intepaturi care - cum sa spun - ne-au cam deranjat.
             In aceste conditii, cer un fel de drept la replica. Si noi avem nemultumiri la adresa personalului.
             Am sa incep cu domnul director Gaetano Perrotta. 
Este adevarat,  domnia sa are o bogata experienta in domeniu si se straduieste sa ne faca viata cat mai frumoasa. Dar... nu tine seama de parerea noastra. 
             In momentul de fata, Caminul  este santier, reparatii capitale,  modernizare. Ca urmare forfota, zgomote puternice, se sparg peretii, deseori linistea noastra este tulburata. Cineva a avut o ideie simpla care ar fi eliminat supararea noastra... Pe perioada lucrarilor - cam un an si jumatate - sa fim mutati la Hotel Intercontinental. Eventual un hotel mai modest, de patru stele...Nici un raspuns !
             Doamna dr. Steliana Anghel - ingerul nostru pazitor - recunosc, are mare grija de noi, insa ... suntem adesea intepati. Asistentele medicale ne fac tot felul de injectii, vaccinuri...Sunt sigur, este dispozitia doamnei doctor.
             Cei trei muschetari Ilie, Cristiana si Claudia sunt organizatorii si animatorii activitatilor cultural educative. Le multumim ! Dar trebuie sa arat ca programul anuntat nu se respecta totdeauna. Intr-o zi de exemplu, era stabilita o dezbatere interesanta... nu imi amintesc tema. A venit insa, pe neasteptate Bogdan Lifsin cu formatia sa muzicala Bucharest Klezmer Band si ne-a oferit un concert pe cinste. Muzica, dans, veselie... Bineinteles dezbaterea nu a mai avut loc... Speram ca pe viitor, asemenea situatii...sa se repete cat mai des !
              Femeile de serviciu sunt harnice, fac curatenie  in fiecare zi, in fiecare camera... Dar activitatea lor ne aminteste uneori de nenea Iancu, nemuritorul I.L.Carageale : "curat murdar, coane Fanica..."
             Imi cer iertare.. Se zice ca oamenii inteligenti au simtul umorului. Am incercat sa dovedesc ca umorul nu este valabil numai pentru cei tineri.