VARSTA A PATRA

Un proiect de artă comunitară desfășurat de tangaProject împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen.// Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrîneţii, stimularea creativităţii în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective.// Blogul "VARSTA A PATRA" este editat de Pompiliu Sterian, rezident, împreună cu echipa tangaProject. El documentează desfășurarea proiectului și viața de zi cu zi din căminul Moses Rosen.

sâmbătă, 16 februarie 2019

CAMINUL ROSEN - o mare familie.


Image result for CAMINUL ROSEN
             Centrul Rezidential pentru persoane varstnice  "Amalia si sef rabin dr. Moses Rosen" o titulatura oficiala, solemna a unei institutii create de FCER pentru ajutorarea celor in etate. Noi ii spunem pe scurt Caminul Rosen. Cred ca astfel suna mai expresiv  situatia concreta. Camin  - inseamna adapost, in familie, acasa, adica o oaza de liniste unde ne simtim aparati, ajutati , in siguranta. E un sentiment extrem de benefic, mai ales cand ai ajuns la o varsta inaintata.
             Eu sunt la Caminul Rosen  de 13 ani si am simtit permanent  aceasta senzatia "de acasa", ca sunt ocrotit. Recent  am avut ocazia sa inteleg si mai deplin ce reprezinta existenta acestui Camin, a acestei familii. Medicii nostri au observat cu ingrijorare ca am in aceiasi zi tensiune foarte ridicata si tensiune mica, iar  pulsul foarte scazut. Ca urmare am fost trimis la Centrul medical "Dan Furtuna" unde mi s-a pus un aparat care imi inregistra tensiune timp de 24 ore. Mentionez ca a venit si dr. Steliana Anghel care a discutat cu specialistii Centrului. Cand a au aparut rezultatele investigatiei s-a hotarat ca este bine sa fiu trimis la Spitalul Militar Central pentru o analiza mai completa. De data asta s-a ocupat de mine  dr. Ioana Sillion. Pe scurt, s-a concluzionat ca este necesar sa mi se implanteze un stimulator cardiac care sa regleze automat tensiunea. Zis si facut. Totul s-a desfasurat perfect. 
                Ce vreau  sa subliniez, este ca am fost dus la spital de dr. Sillion cu masina personala, la externare tot ea m-a luat. In spital am stat 6 zile, iar dr. Sillion m-a vizitat  in acest timp de cinci ori si a stat de vorba cu medicii. De fiecare data mi-a adus fructe, dulciuri si m-a informat ca conducerea Caminului, colegii s-au interesat zilnic de sanatatea mea. Dealtfel la inapoiere mi s-a facut o primire aproape "triumfala", care sincer m-a emotionat profund. Mai mult au venit sa ma vada ing. Paul Schwartz presedintele CEB si dr. Mona Bejan - tutorele nostru de la DASM - ei facand parte de asemenea din marea familie a Caminului Rosen. 
                 Desigur, o data cu inaintarea in varsta, in mod firesc ramanem tot mai singuri, numarul rudelor noastre scade mereu, e inevitabil, dar iata ca prin intrarea la Camin, dimpotriva, familia mea s-a marit. Caminul Rosen este pentru fiecare dintre noi o mare, o minunata familie.
              In final, sunt foarte bucuros ca m-am intors acasa,  la Caminul Rosen si cred ca daca mi s-ar face o radioscopie in zona pieptului, inclusiv stimulatorul salvator, pe ecran ar apare cu litere mari  cuvantul  RECUNOSTINTA !